Reducerea programului de lucru săptămânal la 30 de ore implică mai multă productivitate?

Putem îmbunătăți productivitatea muncind mai puțin?

Concepte precum orarul flexibil, săptămâna de lucru comprimată sau reducerea duratei normale a muncii la 30 de ore săptămânal au devenit tot mai populare în rândul angajaților mileniali, fiind chiar testate de unele mari companii din SUA și din țările dezvoltate ale UE.

  • Orarul flexibil le permite angajaților să decidă diferențiat ora de începere și de terminare a programului, momentul când vin și pleacă de la birou, pentru a-și optimiza naveta și viața personală, păstrând constant numărul de ore și volumul de muncă. 
  • În privința săptămânii de lucru comprimate, există mai multe modele alternative față de standardul tradițional al celor 5 zile lucrătoare, prin care angajații lucrează tot 40 de ore săptămânal, însă în mai puține zile. Cele mai comune opțiuni sunt 4 zile a câte 10 ore lucrătoare pe zi sau 3 zile de 12 ore sau alternarea între o săptămână de 5 zile lucrătoare a câte 9 ore fiecare și o săptămână de 4 zile lucrătoare cu un program zilnic tot de 9 ore. 
  • Cea mai revoluționară încercare este, însă, cea a săptămânii productive și focusate de doar 30 de ore, fie câte 6 ore pe zi în cele 5 zile lucrătoare tradiționale, fie distribuite doar pe parcursul primelor 4 zile din săptămână. 

Toate aceste variante au răsărit pe piață în momentul în care atractivitatea și reputația angajatorilor au început să depindă tot mai mult de o cultură mai relaxată a muncii. 

Flexibilitatea a devenit un beneficiu standard de employer branding, o componentă esențială de employee engagement și un factor diferențiator de retenție și fidelizare. Se vorbește tot mai mult despre dreptul angajaților de a solicita o mai mare flexibilitate a programului de lucru, pentru a asigura echilibrul cu viața personală, dedicată familiei, hobby-urilor, sănătății. "The right to request flexible working hours". 

raul-varzar-405846-unsplash.jpg

Automatizarea permite o reducere a volumului de sarcini repetitive consumatoare de timp, iar reducerea volumului de muncă prestat de fiecare angajat ar permite o menținere a unui grad decent de ocupare în rândul forței de muncă și concentrarea fiecăruia pe taskuri mai creative și inovative, care presupun deconectare și pauze regulate de încărcare a bateriilor în natură sau prin activități relaxante. 

Cercetătorii au relevat faptul că timpul petrecut departe de muncă, în activități deconectante, meditând, conversând sau pur și simplu plimbându-te în natură descătușează energiile creative și provoacă inovarea. 

Pauzele de la activitatea de birou și ședințele mai scurte se pot dovedi bune pentru afaceri, mai ales în zona economiei digitale și a cunoașterii.

Calitatea mai ridicată a vieții și puterea sporită de cumpărare i-au determinat pe oameni să își dorească să se bucure de ceea ce le poate oferi viața la o vârstă activă, cu mult înaintea pensionării. 

Croazierele, turismul de week-end, anii sabatici, parenting-ul activ dedicat creșterii copiilor, îngrijirea părinților și bătrânilor din familie sunt alte motive pentru care aceste experimente de scale down au devenit atât de populare. 

Reducerea duratei muncii - motivată de creșterea copiilor sau de îngrijirea părinților vârstnici - a devenit o dominantă a noului stil de viață mai ales în rândul clasei de mijloc din țările bogate, acolo unde oamenii au devenit mai conștienți de importanța sănătății și a familiei. 

Ne-am obișnuit să ducem după noi munca oriunde ne aflăm, chiar și în concediu sau acasă, dar acest obicei nu este necesar să rămână bătut în cuie și în viitor. 

De asemenea, menținerea o perioadă mai îndelungată și până la vârste mai înaintate a unei forțe de muncă active trebuie acompaniată cu o reducere firească a ritmului și intensității muncii. 

Studii recente ale Institutului de Economie Aplicată și Cercetări Sociale din Melbourne au ajuns la concluzia că a lucra cel mult 30 de ore pe săptămână este bine pentru funcția cognitivă a creierului la vârste de peste 40 de ani și că orice depășire a acestei durate recomandate a muncii afectează performanța și calitatea deciziilor manageriale, lucru bine de știut întrucât majoritatea managerilor se încadrează în această categorie de vârstă. 

De asemenea, cercetările realizate de profesorul John Pencavel la Universitatea din Stanford au identificat o scădere dramatică a rezultatelor orare din perspectiva volumului de sarcini îndeplinite corespunzător, odată cu depășirea pragului de 50 de ore muncite într-o săptămână. Oboseala acumulată și stresul pot genera erori de raționament și accidente, iar calitatea proastă a somnului duce la nivele reduse de energie și inițiativă. 

Un studiu realizat de Harvard Business Review indică faptul că specialiștii, profesioniștii și experții nu au capacitatea de a se concentra mai mult de 5-6 ore zilnic în aria lor de expertiză, focusul lor fiind cel mai precis și eficient chiar la începutul zilei de muncă. 

Încă din anul 2007, Tim Ferriss, unul dintre cei mai inovatori autor de bestseller-uri și om de afaceri, afirma că munca de calitate se face mai bine în patru zile lucrătoare pe săptămână decât în cinci. A cincea zi astfel economisită poate fi dedicată dezvoltării personale și profesionale, formării continue, socializării, învățării de noi abilități și reinventării prin educație, antreprenoriat sau generarea de surse de venituri alternative. 

Lucrăm mult, dar ineficient pentru că nu avem cultura muncii intense, în calupuri scurte, dar productive. Cultura surmenării, a supraîncărcării cu ore suplimentare a fost considerată și asumată până de curând de către americani ca fiind prețul plătit pentru bogăție și prosperitate. 

Și aceasta, cu toate că au existat și voci care susțineau contrariul. Încă din anul 1932, în eseul "In praise of idleness", Betrand Russel vorbea deja - premonitoriu - despre faptul că omul obișnuit nu ar trebui să lucreze mai mult de patru ore zilnic, iar activistul american Herman Kahn afirma în 1960 că "va veni clipa când americanii vor lucra doar patru zile pe săptămână și se vor bucura pe deplin de 13 săptămâni de vacanță în fiecare an". 

Succint, care sunt principalele beneficii ale săptămânii de lucru de 30 de ore, orarului flexibil și comprimării numărului de zile lucrătoare?

  • O mai bună stare de sănătate a angajaților, reflectată în mai puține zile de boală și de concediu medical. 
  •  Un mai bun echilibru între muncă și viață (work-life balance). 
  • O productivitate și eficiență sporite. 
  •  Focusarea mai intensă pe rezultate, în calupuri mai scurte - dar dedicate - de timp.  
  • O atitudine pozitivă și proactivă față de muncă și de îndeplinirea sarcinilor, de tipul "can do".
  • Realizarea de economii financiare pentru companii, prin reducerea consumului de utilități și valorificarea mai bună a spațiilor de birouri. 
  • Evitarea burnout-ului și reducerea stresului resimțit de angajați. 
  • Creșterea implicării în activitate (employee engagement).
  • Retenția și loializarea talentelor. 
  • Mai multă creativitate și inovare datorită unui creier mai odihnit, refăcut prin pauzele de deconectare. 
  • O reducere a pensionărilor anticipate și o creștere a duratei de viață active a angajaților vârstnici. 
  • Creșterea atractivității și reputației angajatorilor deschiși la experimentare în rândul tinerelor talente. 
  • Reducerea absenteismului și intensificarea satisfacției față de locul de muncă, odată cu creșterea timpului aflat la dispoziția vieții personale și libertății de opțiune a angajatului. 
 

Acest articol a fost preluat de pe blogul personal al lui Sorin Zaveliță, Country Manager Crossover România.