Fericirea la locul de muncă

Emoțiile și-au făcut glorios intrarea între pereții reci și calculați ai corporațiilor. 

Noile generații de angajați nu mai consideră locul lor de muncă doar o sursă de venituri pentru supraviețuire și o plasă de siguranță, ci își doresc să vină cu plăcere la lucru în fiecare zi și să se simtă bine acolo unde aleg să rămână. 

Managementul și HR-ul trebuie să asigure acel mediu propice dezvoltării și să păstreze atingerea umană, empatia și generozitatea în relațiile dintre cei prezenți în spațiul de office. 

Angajații refuză să mai fie tratați ca o marfă, ei au devenit un activ pro-activ, cu personalitate și valori pe care le aduc cu ei la locul de muncă. Îi primești cu bagajul lor de amintiri, emoții, sentimente, relații și istorii personale. 

A fost o vreme când se credea că emoțiile nu au ce căuta între pereții reci și calculați ai unei corporații, acolo unde luciditatea deciziilor raționale orientate spre profit era singura valorizată. Singurii care contau erau perfecționiștii serioși, cei orientați spre rezultate și care performau constant, indiferent de felul cum se simțeau și de felul mai mult sau mai puțin demn în care erau tratați. Acele vremuri în care "everybody hates his work" au apus demult. 

Liderii trebuie să accepte faptul că ne aducem cu noi emoțiile, iar ele se află în centrul deciziilor noastre, inclusiv al deciziei de a rămâne pe termen lung alături de o anumită organizație și de anumiți oameni care ne fac să ne simțim bine împreună. Este mai mult vorba despre ceea ce simțim decât despre ceea ce gândim cu privire la munca noastră, despre bucuria muncii, nu doar despre satisfacția produsă de ea. 

Criza talentelor creative și inovative obligă corporațiile să se reinventeze și să devină organizații cu scop, care găsesc un țel mai înalt acțiunilor lor și care construiesc un sistem deschis de valori cu care angajații lor - proveniți din generații diferite - pot rezona profund și căruia aceștia i se pot alinia. 

Angajații sofisticați nu uită niciun moment că au o viață și în afara biroului. Își cunosc prioritățile, iar echilibrul optim între viață și muncă înseamnă pentru ei faptul că muncesc pentru a putea trăi mai bine și mai frumos, nu trăiesc doar pentru a munci mai bine și mai productiv. 

Fericirea la locul de muncă

Conceptul de happiness at work"le-a părut multora la început doar un capriciu, o modă trecătoare ca orice modă, până când analiștii financiari au înțeles faptul că nu poți ține pe cineva legat de birou cu lanțuri și să-i pretinzi în același timp să fie creativ și inovativ. 

Singura soluție realistă este să creezi un mediu mai relaxat, care poate să însemne o discuție în aer liber sau chiar libertatea de a lucra de oriunde. Să evadăm dintre zidurile reci și impersonale ale birourilor. Studiile demonstrează clar: working remotely is making people more happy. 

O idee poate valora miliarde atunci când e pusă în practică. Tot mai mult, munca în sine își schimbă natura: cea automată va fi transferată către roboți, iar noi ne vom muta către sarcini din emisfera dreaptă a creierului, cea creativă. E un trend care se va dezvolta exponențial în următorii 15-20 de ani. 

Cei care fac pasul către această nouă paradigmă trebuie să schimbe climatul de lucru. Creativitatea înseamnă meditație, relaxare, timp pentru interiorizarea ideilor, un mediu stimulativ pentru brainstorming și discuții libere de constrângeri. 

Trucul este să reînvățăm să ne bucurăm de procesul de descoperire, să fim prezenți în fiecare moment și să tratăm bătăliile, lupta interioară, călătoria și experiențele care duc la creație și inovare ca pe un dar prețios. 

Rezultatele rămân valoroase, dar drumul până acolo nu va mai fi obligatoriu presărat doar cu sacrificii, nu va mai trebui să ne pară un fel de cale dureroasă a crucii. Nu toate zilele vor putea fi minunate, dar trebuie să putem găsi ceva minunat și semnificativ în fiecare zi. 

Este nevoie de o schimbare atât de dramatică încât să nu ni se mai pară patetică ideea exprimată prin expresia enjoy every present moment, iar dacă alegem singuri să tratăm fiecare zi ca pe o zi lucrătoare, acest lucru să nu ne transforme automat în sclavi corporatiști, ci doar să ne îmbunătățească dramatic nivelul de fericire personală, de împlinire, bineînțeles, alături de productivitate. 

Cum poate transforma Chief Happiness Officer-ul un mediu toxic și stresant într-un laborator de experimentare? 

Cum se poate petrece acest miracol care ar conveni de minune atât corporațiilor, cât și oamenilor din care sunt ele compuse? 

Prin credința acceptată că angajații fericiți sunt de fapt niște angajați mai buni, mai împliniți, performanți și productivi. 

Atragerea talentelor, captivarea engagement-ului fiecărui angajat, motivarea lui intrinsecă și extrinsecă și creșterea nivelului individual și general de performanță cădeau și până acum în sarcina departamentelor de HR. 

Ceea ce se schimbă radical pentru recruiteri și pentru specialiștii de resurse umane este mutarea accentului de pe abordarea de taker - ce încearcă să înhațe ce e mai bun pe piața muncii în ideea că scopul scuză mijloacele - pe abordarea de matchmaker - ce potrivește cultura și valorile unei organizații cu oamenii care împărtășesc în mod natural aceste valori și se simt în acel mediu precum peștii în apă. 

Odată cu dezvoltarea așa-numitei științe a fericirii și bunăstării pe scheletul psihologiei pozitive, o nouă etichetă s-a adăugat la titlul multor recrutori, specialiști HR și chiar CEO: Chief Happiness Officer. 

Cum ar trebui să fie un asemenea supraom și cu ce ar fi bine să se ocupe? În orice caz, nu doar cu oferirea de fructe proaspete sau cu aruncatul de săgeți la țintă pentru relaxare. Nu este vorba despre rolul ingrat de "corporate clown" sau "happiness enforcer" care se asigură că toți sunt fericiți cu forța în fiecare clipă prin jocuri, team-building-uri terminate cu beții strașnice și petreceri corporatiste fără sfârșit. 

Pentru că nu trăim în basme, ci în realitate, Chief Happiness Officer-ul ar trebui să fie o persoană plăcută, charismatică, distractivă și debordând de energie, căreia să-i pese în mod autentic de aproapele său, de colegii din jurul lui, cu care își petrece mai bine de o treime din viață. 

Bunăstarea, prosperitatea, împlinirea, starea de bine a oamenilor la locul de muncă intră în aria sa de preocupări cu tot ceea ce înseamna și presupune aceasta: celebrarea reușitelor, creșterea, învățarea și dezvoltarea continuă, traininguri, evenimente, petreceri, colectarea de feedback, orice acțiune care stimulează cooperarea, schimbul de experiențe și bune practici, întrajutorarea. 

De fapt, trebuie să înlocuiască o cultură toxică și stresantă ce uzează rapid angajații și le ruinează viața privată, sănătatea și cariera cu o cultură bazată pe sens și valori împărtășite care să aducă o influență net pozitivă în viața fiecărui angajat. 

Se știe că un om nefericit îi face și pe alții nefericiți, iar ideea de a te distra lucrând presupune să-l tratezi pe fiecare în mod diferit, adaptat nevoilor sale. Un bun lider știe să pună oamenii în valoare, să le recunoască meritele și să le sublinieze realizările, să-i laude pe cei cărora li se cuvin laudele și să se asigure că fiecare are ceva semnificativ de făcut, ceva pentru care merită să vină la lucru. 

Survey-urile au devenit un must have deoarece cea mai bună soluție este să-i întrebi pe oameni, direct, ce își doresc de la viața lor profesională. 

Cele mai frecvente răspunsuri includ o muncă plină de sens alături de niște colegi prietenoși și deschiși, care îți întind o mână de ajutor la nevoie și nu amână lucrurile importante. Tinerii profesioniști caută semne de positive leadership, vor rezultate cu care se pot mândri și relații de calitate. 

Oamenii fug, în schimb, de egoiști, takeri care vânează doar titluri, salarii și avantaje, de cei suspicioși, care se plâng permanent și sunt veșnic nemulțumiți, de confruntarea competitivă care îți lasă un gust amar în cerul gurii, într-un cuvânt de colegii și șefii neprietenoși, de haterii cu un temperament neplăcut și posac. 

Psihologia pozitivă te ajută să intri în starea creativă de flow

Un CEO care vrea să își adauge și titlul onorific de Chief Happiness Officer ar fi bine să ia masa regulat cu angajații, să facă mici gesturi de bunătate și generozitate umană în firma sa, să celebreze rezultatele împreună cu oamenii care le-au făcut posibile, să creeze cadrul unor discuții deschise și întâlniri informale, să accepte feedack-ul și să răsplătească veștile proaste care i se aduc la cunoștință cu sinceritate, bună credință și la timp, înainte de a face ravagii în firmă. 

Pentru a lăsa loc de bună ziua și a putea să rezolve problemele, un CEO trebuie să le dea oamenilor săi o voce, să acționeze rapid, bazat pe feedback-ul lor și să se asigure că oamenii au suficient timp de calitate pe care să îl petreacă împreună cu prietenii și familia. Să arate un interes sincer pentru oameni, să stea de vorbă cu ei acolo unde îi întâlnește, pe holurile și în cantina firmei și să fie alături de ei în momentele dificile, atunci când au mai multă nevoie. Micile interacțiuni zilnice sunt cele care contează, deoarece emoțiile pozitive sunt contagioase și nu trebuie să uităm niciodată că suntem, simplu spus, doar niște oameni care au grijă să și facă ceea ce spun și declară public. 

Psihologia pozitivă vorbește despre modelul PERMA (positive emotions, engagement, relationship, meaning, accomplishments). Emoții pozitive, implicare, relații, sens, realizări. Other people matter

Știința fericirii a inventat și starea de flux, celebrul flow spirit al celor creativi care se bucură frecvent de starea de grație și de extazul momentelor de inspirație. 

Starea de flux presupune un focus intens și o capacitate deplină de concentrare asupra activității prezente. Un sens al extazului absorbit de plăcerea muncii care face trecerea timpului neobservabilă. O claritate interioară și un feedback imediat asupra rezultatelor muncii. Motivația interioară dată de lucruri provocatoare, care îți plac, care te solicită, dar la un nivel căruia îi faci față prin abilitățile tale. Senzația că ești parte a ceva important, bigger than life

Până la urmă vorbim despre libertatea de a face alegeri și de a trăi deplin, ofertant, exact așa cum îți place. 


 

Acest articol a fost preluat de pe blogul personal al lui Sorin Zaveliță, Country Manager Crossover România.