Genomul CEO-ului de succes a fost descifrat

Drumul până la poziția de CEO este presărat cu multă muncă, dar și odată ajuns acolo este greu să te menții

Încercând să surprindă sursa, originea și portretul celor ambițioși ce fac parte din elita ce visează înalt și arde etapele spre poziția supremă de CEO, Elena Botelho și Kim Powell au realizat o analiză aprofundată asupra caracteristicilor a 2.600 de lideri selectați dintr-o bază de date de 17.000 de CEO și executivi de nivel înalt. 

Cele 13.000 de ore de interviuri și două decenii de consultanță managerială stau la baza proiectului "The CEO Genome" și a unei cărți în curs de apariție: "The CEO Next Door". 

Studiul răstoarnă câteva mituri și stereotipuri influente la vârful ierarhiilor și în rândul celor ce visează în secret să ajungă cât mai repede acolo. 

Nu trebuie neapărat să ocupi de timpuriu, încă din primele stadii ale carierei, o poziție de senioritate în conducerea unei corporații (C-suite executive), nici nu e nevoie să ai un MBA sau să fii absolvent al unei universități prestigioase din Ivy League. Nici măcar nu trebuie să ai un CV perfect, fără vreo pauză în carieră dificil de explicat membrilor boardului. 

Cele patru comportamente ușor de deprins și greu de exersat și practicat care te ajută să ajungi mai ușor în topul ierarhiei manageriale sunt, de fapt, altele: 

1. Să acționezi decisiv, cu fermitate și hotărâre, în momentele cheie 

2. Să fii disponibil oricând pentru provocări curajoase 

3. Să te adaptezi cu îndrăzneală la evoluțiile contextului 

4. Să ai deprinderea interacțiunii cu stakeholderii, fără a fugi de conflict 

Pare simplu? Să vedem ce presupun de fapt aceste patru comportamente care pot transforma în scurt timp o persoană relativ obișnuită - dar ambițioasă, curajoasă și dispusă să își asume riscuri - într-un lider de top. 

O bună relație cu boardul poate fi piatra de încercare a stabilității pe funcție a oricărui CEO

Fermitatea, rapiditatea și hotărârea în deciziile adoptate presupun convingere și siguranță de sine. Trebuie să știi ce vrei și să fii capabil să le dai direcții și altora. Să dispui de capacitatea de a lua decizii sub presiune și de a evalua cu calm situațiile stresante, dorința de a-ți asuma riscuri calculate, de a persevera în fața adversităților și de a fi capabil să-i aduni pe alții în jurul viziunii tale. 

Nu e puțin lucru să fii un lider care acceptă să facă mișcări laterale în carieră, neconvenționale și riscante, atunci când drumul bătătorit pare prea aglomerat cu candidați. 

Dintre actorii interesați și afectați cu care va trebui să interacționezi frecvent, relația cu membrii consiliului de administrație poate fi adevărata piatră de încercare pentru durabilitatea deținerii oricărei poziții de CEO. 

Aceasta presupune a înțelege din interior dinamica puterii, a te adapta rapid la un context asemănător cu nisipurile mișcătoare, fără a-ți lua ochii de pe tabloul de bord, de la obiectivele și motivațiile tale. A media conflictele cu potențial de escaladare care pot pune în pericol compania, păzindu-ți în același timp spatele de cei ce abia așteaptă momentul potrivit să-ți dea lovitura de grație, pentru a-ți lua locul mult râvnit. 

Cel ce încearcă să intre pe ușa ce duce la coridorul îngust și întunecos al puterii corporatiste, dincolo de zâmbetul larg expus în public, trebuie să știe să creioneze și analizeze o hartă a stakeholderilor, să înțeleagă modul în care creează valoare pentru acționari, să poată diminua numărul de detractori personali sau măcar să-i țină la distanță, să-i reducă la tăcere, iar apoi să-și compună o gesticulație care respiră voit calm, încredere și control. 

Conștient de forța devastatoare a contagiunii emoționale, un CEO nu își poate permite să dea semnale de ezitare și nesiguranță întregii ierarhii - care așteaptă de la el o direcție precisă și o viziune clară tocmai în momentele cele mai tulburi, când barca navighează chiar pe creasta valului. 

Când vine vorba de managementul conflictelor periculoase desfășurate chiar la vârful organizațiilor, este important să știi să le dai tuturor o voce, fără a le oferi însă și dreptul de a da note și calificative. Ascultă-i și încearcă să-i înțelegi pe toți, dar apoi ia singur decizia cea grea și asumă-ți consecințele ei. 

Nu uita nici o secundă că ești responsabil de rezultate, iar CEO-ul care nu mai livrează constant plusvaloarea așteptată de la el va fi în curând înlăturat. În plus, rezultatele livrate trebuie să fie constante, replicabile și predictibile. Așadar, e greu să ajungi CEO, dar și mai greu să te menții odată ajuns acolo. 

O altă caracteristică - utilă mai ales în industria tech - este capacitatea de a te adapta proactiv la situații nestandardizate, care nu sunt cuprinse în manualul de proceduri sau în playbook. De a găsi soluții valide la situații cu care te confrunți pentru prima dată. 

Ajuns în aerul rarefiat al înălțimilor, un CEO își petrece cel mai mult timpul gândind pe termen lung. Pentru a decide, el are nevoie de un flux larg de informații valoroase și de o rețea extinsă de contacte pe feedback-ul cărora se poate baza. Trebuie să adulmece cât mai repede schimbarea, să o simtă cumva în aer, pentru a acționa la timp, preventiv sau măcar pentru a stinge incendiile înainte ca acestea să ia amploare și să cuprindă toată organizația. 

Pentru toate acestea, se recomandă să ai acel "growth mindset" propus de renumitul psiholog american Carol Dweck. Cu o mentalitate şi atitudine de creştere, învingătorii acceptă provocarea, depun efort şi investesc timp, atenţie şi energie pentru a se dezvolta. Îşi asumă riscuri controlate pentru că văd mai mult partea plină a paharului, oportunităţile, nu problemele, beneficiile, nu riscurile. Acceptă şi eşecurile - pe principiul că în viaţă ori reuşeşti, ori înveţi. Ambiţia şi determinarea îi fac să poată trăi în nesiguranţă, în schimbare, să creadă în evoluţie prin învăţare permanentă, pentru a-şi atinge potenţialul deplin. 

Cei motivaţi de performanţă sunt fluizi şi flexibili pentru că vor să evolueze şi se privesc ca fiind "pe cale să..." (work in progress). Efortul de cultivare, de autodepăşire presupune că fiecare soldat are în raniţă bastonul de mareşal. Că poţi să-ţi dezvolţi inteligenţa şi să-ţi cultivi talentele, iar calităţile personale nu sunt doar un dat fix, ci depind şi de un proces continuu de învăţare. 

Cei pasionaţi de învăţare cred sincer că îşi pot schimba soarta, că îşi pot îmbunătăţi destinul. Sunt optimişti, perserverenţi, răbdători şi flexibili. Cred că stă în puterea lor să evolueze, să se schimbe. 

Cele trei catapulte care te pot propulsa în carieră

Elena Botelho și Kim Powell, cele două cercetătoare care au încercat cu tenacitate să descifreze genomul CEO-ului, propun și câteva mișcări îndrăznețe pe care le poate adopta orice tânăr profesionist ce vrea să se catapulteze spre succes: 

Go small to go big. Construiește ceva de la zero. O primă soluție este lansarea de la zero a unui nou produs, a unei noi direcții de afaceri, crearea unui alt departament în interiorul corporației sau chiar pornirea unei noi companii ce va face parte din același grup cu marea firmă pe care vrei într-un final să o conduci. Spiritul intraprenorial și cel antreprenorial sunt necesare în ranița unui CEO. Totuși, nu e suficient să pornești ceva nou pentru a ieși în evidență și a intra pe lista scurtă a candidaților avuți în vedere pentru această funcție de top. Ar fi bine să ai un impact semnificativ și extraordinar prin inițiativa ta. 

Make a big leap. Lasă la o parte rezervele și acceptă provocarea atunci când ți se ivește oportunitatea de a face un salt important în carieră. Capacitatea de a prelua sarcini mai mari decât simți că poți duce la un moment dat, a te forța și a înghiți lent, pe bucăți, noul task ce pare de nerealizat, face parte din testele pe care trebuie să le treacă cu brio un CEO. Salturile în carieră și mișcările laterale inteligente făcute atunci când nu te simți pregătit sunt cele care te pot propulsa mai repede spre vârf. 

Make your own luck. Fă-ți singur norocul și creează-ți frontul și culoarul de avansare. Poate fi vorba despre preluarea și relansarea unei unități neperformante, unui produs eșuat sau unei firme aflate în insolvență sau faliment și pe care tu poți dovedi că o vei restructura și repune profitabil pe piață. Îți trebuie un curaj nebun pentru a moșteni dezastrul creat de altcineva și a-ți asuma rezolvarea rapidă a unor probleme dificile pe care nu le-ai cauzat tu, dar "inherit a big mess" poate fi chiar shortcut-ul în carieră mult căutat. 

Problemele complexe, proiectele cross-funcționale și interdepartamentale au în ele ascuns cel mai mare potențial de evoluție și creștere profesională. 

Pentru detalii accesați: 

 

Acest articol a fost preluat de pe blogul personal al lui Sorin Zaveliță, Country Manager Crossover România.