Mărirea și decăderea profesiilor în orizontul anului 2030

Ce locuri de muncă se vor pierde şi care se vor multiplica?

McKinsey Global Institute a realizat în decembrie 2017 o analiză cuprinzătoare, la nivel global, a forţei de muncă în vremurile de tranziţie spre automatizare şi restructurare. 

Astfel, între 8 şi 9% din cererea de forţă de muncă înregistrată în 2030 va fi în noi tipuri de profesii, care acum nu ne sunt familiare, zona tech fiind un motor al acestei creşteri. Cum era de aşteptat, inovaţiile tehnologice vor fi cele care vor duce la apariţia unor noi tipuri de profesii, activităţi şi locuri de muncă. 

Dezvoltarea şi implementarea noilor tehnologii va creşte rata de ocupare a forţei de muncă. La ora actuală, în SUA, 2,9 milioane de specialişti sunt ocupaţi cu activităţi bine remunerate în sectorul high tech, dar aceasta reprezintă totuşi o pondere redusă, de doar 1,9% din forţa de muncă. O situaţie similară o regăsim şi în Germania, ţară unde profesioniştii din high-tech nu depăşesc 2,4% din totalul angajaţilor. 

Consumul şi cheltuielile în creştere înregistrate cu produsele şi serviciile tehnologice se datorează în primul rândul creşterii veniturilor populaţiei, dar şi investiţiilor în software, servicii şi hardware făcute de companiile care adoptă noile tehnologii pentru a-şi creşte productivitatea şi pentru a-şi îmbunătăţi calitatea produselor şi eficienţa producţiei. 

Presupunând că modelul de evoluţie a cheltuielor cu tehnologia la nivelul consumatorilor şi întreprinderilor îşi va păstra aceeaşi corelaţie cu creşterea PIB/locuitor înregistrată constant începând din 2014, analiştii estimează că, până în 2030, cheltuielile cu tehnologia vor creşte cu o sumă cuprinsă între 1,7 şi 2 trilioane USD, din care 70% va merge către servicii IT, incluzând aici suportul software şi hardware; outsourcing-ul; consultanţa şi implementarea de proiecte IT; serviciile interne în domeniul tehnologiei informaţiei. 

Această creştere a cheltuielilor pentru tehnologie va crea o cerere suplimentară pentru încă minimum 20 de milioane de lucrători din sfera IT, cifră care ar putea evolua incremental până la 46 de milioane de noi contractori individuali (în scenariile optimiste): 55% în mod direct, prin efectul cheltuielilor şi investiţiilor tehnologice şi 45% în mod indirect, prin efectul de antrenare din celelalte sectoare economice. 

Este vorba despre un mix de specialişti înalt calificaţi (din rândul cercetătorilor în domeniul IT, inginerilor software sau din domeniul electronicii) şi mediu calificaţi (precum web developerii sau tehnicienii din industria electronică). Cei din urmă vor fi însă mai expuşi automatizării prin tehnologie şi algoritmi decât specialiştii de nivel înalt. 

În timp ce unele joburi din sectorul serviciilor IT - precum specialiştii în suport şi service pentru reţelele de calculatoare - vor rămâne covârşitor locale, cererea de software va fi satisfăcută în special de jucători globali activi din China, Germania, India, Olanda şi SUA. Mai mult de jumătate din joburile globale din industria tech vor fi create în aceste cinci ţări, cap de listă fiind China (13 milioane noi locuri de muncă) şi India (6 milioane joburi suplimentare). Ambele sunt economii semnificative care vor trece printr-un proces accelerat de digitizare în următorul deceniu şi după. 

Profesioniştii în tehnologie vor fi în continuare la mare căutare pretutindeni, pe măsură ce automatizarea proceselor, sarcinilor şi funcţiunilor va fi adoptată pe scară largă, dar numărul lor va rămâne relativ redus comparativ cu ocupaţiile tradiţionale. 

Ca atare, capacitatea de absorbţie în IT a forţei de muncă excedentare din domeniile cu grad mare de expunere la automatizare este limitată nu doar de dificultatea de recalificare, ci şi de ponderea redusă a rolurilor tehnologice în totalul joburilor. 

Cheltuielile pentru soft-ul de business (enterprise software) vor varia semnificativ în funcţie de evoluţia PIB-ului diverselor ţări, în timp ce cheltuielile cu tehnologia făcute de consumatori vor depinde de prosperitatea persoanelor fizice, măsurată prin PIB/locuitor. 

Per ansamblu însă, previziunile economiştilor vorbesc despre o creştere cu 50% în următorii 15 ani a cheltuielilor din zona IT, proces care va antrena crearea unui număr de joburi noi cuprins între 20 şi 50 de milioane, atât în interiorul firmelor (in-house), cât şi în procese externalizate de consultanţă IT (outsourced IT consulting). 

Cele 5 ocupaţii tech din SUA cu cea mai înaltă rată de creştere, în condiţiile unui scenariu optimist de dezvoltare, în perioada 2016-2030

Dezvoltatori de sisteme software                           289.000 angajaţi

Developeri de aplicaţii software                               111.000 angajaţi

Specialişti suport pentru calculatoare personale     108.000 angajaţi

Analişti de sisteme IT                                                 94.000 angajaţi

Programatori                                                               84.000 angajaţi

Ce abilităţi şi competenţe vor mai fi necesare în 2030 pentru specialiştii tech? 

Vor fi mai greu de automatizat abilităţile sociale şi emoţionale, creativitatea, managementul echipelor, dezvoltarea personală şi profesională a oamenilor, capacităţile cognitive de nivel înalt, ce presupun raţionamente logice, interacţiunea cu stakeholderii, comunicarea cu ceilalţi (peers to peers communication) şi lucrul în medii impredictibile, aflate în continuă schimbare. 

Creşte astfel exponenţial rolul soft skill-urilor, chiar şi pentru experţii tehnici. 

Sectoarele creative ce utilizează intensiv cunoaşterea şi procesele de generare de idei şi soluţii "out of the box" vor privilegia persoanele implicate în cercetare-dezvoltare sau în sarcini legate de înţelegerea comportamentului uman care contribuie la îmbunătăţirea productivităţii de ansamblu a echipelor de lucrători ai cunoaşterii, înalt calificaţi. 

Rezolvarea de probleme, optimizarea şi planificarea activităţilor, recunoaşterea unor tipare repetitive ale activităţilor desfăşurate ce pot fi automatizate, inteligenţa emoţională şi socială vor presupune o atenţie mai mare din partea specialiştilor IT cu expertiză medie şi avansată şi dedicarea de timp suplimentar pentru procesele de învăţare, dezvoltare şi exersare practică. 

Vor fi la mare căutare atât training-urile de abilităţi de comunicare interpersonală, cât şi coaching-ul, mentoring-ul şi experienţele practice ghidate de colegi cu senioritate, mai experimentaţi, prin care se vor dezvolta capacităţile de discernământ şi raţionare avansată pe baza procesării informaţiilor şi formularea de opinii şi recomandări expert. 

Va fi nevoie în continuare de interacţiunea umană cu consumatorii, de profesionişti cu expertiză şi abilităţi analitice avansate, de management profesionist al oamenilor şi al echipelor. 

Activităţile presupuse de un anumit rol se vor schimba dramatic în aproape toate ocupaţiile, cu o proporţie mai ridicată a timpului petrecut cu activităţile care solicită abilităţi emoţionale şi sociale, colaborare, cooperare şi muncă de echipă, creativitate şi niveluri înalte de comunicare internă şi externă, raţionare logică avansată. 

Mobilitatea, fluiditatea pieţei muncii va creşte, iar polarizarea veniturilor va continua

Declinul ofertei va fi mai ridicat în rândul joburilor ce generează venituri medii pentru calificări medii, punând presiuni suplimentare asupra clasei de mijloc. 

Decidenţii în politici publice va trebui să ofere cursuri pentru tranziţia forţei de muncă medii calificate fie spre meserii slab calificate şi prost plătite (servicii personale şi îngrijiri sociale şi medicale oferite la domiciliu pentru copii sau pentru persoane în vârstă), fie spre meserii înalt calificate şi motivante (IT, profesii creative şi analitice). 

De asemenea, se va impune dezvoltarea unui nou mix de abilităţi vandabile pe piaţă (marketabile). 

Platformele digitale de talente de tip marketplace şi avansul "gig economy", bazată pe contractori independenţi, joburi part-time, pe durată determinată sau pe proiecte pe termen scurt vor susţine fluiditatea pe piaţa muncii şi medierea dintre cerere şi ofertă. 

Sarcinile repetitive şi cu volume mari vor fi preluate de tehnologie prin automatizare. În acest fel, lucrătorii cunoaşterii se vor putea concentra pe aspectele creative specifice rolului lor. 

Acelaşi fenomen va marca şi activitatea recrutorilor şi specialiştilor în resurse umane: se vor putea baza din ce în ce mai mult pe "machine learning" pentru identificarea (sourcing-ul) candidaţilor potriviţi, petrecând timp valoros pentru evaluarea şi curtarea prospecţilor doriţi. 

Experţii în futurologie sunt convinşi că tehnologia va prelua doar părţi din anumite joburi, nu ocupaţii şi roluri întregi

Roboţii şi inteligenţa artificială vor prelua într-o primă instanţă doar task-uri precum clasificarea problemelor ridicate de consumatori, ghidarea telefonică sau online a clienţilor către reprezentantul potrivit de vânzări sau de relaţii cu clienţii, colectarea datelor. 

Cel mai des, porţiunea pierdută în favoarea automatizării va fi tocmai cea care genera cea mai mică valoare, consumând însă în mod neproductiv cel mai mult timp. 

Colectarea şi procesarea datelor se va automatiza deoarece pot fi făcute mai repede, mai bine şi mai ieftin de către roboţi. 

Vor dispărea astfel joburi numeroase în zona de procesare a tranzacţiilor şi plăţilor (în back-office), în aria constituirii de ipoteci imobiliare, contabilităţii, asistenţei paralegale şi activităţilor administrative pentru avocaţi sau pentru departamentele juridice. 

Se vor împuţina poziţiile de office suport (suport administrativ şi secretariat), dar va creşte semnificativ importanţa analizei datelor şi extragerii de insight-uri pe baza cărora se poate acţiona. 

În piaţa flexibilă a muncii temporare "on-demand", angajaţii gestionaţi de algoritm vor deveni o realitate tot mai prezentă, în timp ce algoritmul va deveni noul şef de tură sau de echipă, cel ce va stabili regulile şi va imprima ritmul, monitorizând şi comparând în acelaşi timp rezultatele membrilor echipei. 

Procesele de afaceri şi muncă vor fi reproiectate pentru adoptarea automatizării şi inteligenţei artificiale

Înţelegerea şi învăţarea avansată de către programele de "machine learning" a limbajului uman natural şi conversaţional va fi cu adevărat disruptivă pentru joburi. 

Deşi "maşinile" pot fi instruite pentru a desfăşura o gamă limitată de sarcini cognitive, ele deţin momentan o capacitate limitată de a pune cunoaşterea dobândită în context şi de a improviza. Le lipseşte simţul realităţii cotidiene, care conţine esenţa experienţelor umane ce ţin de intuiţie, sentimente, conştiinţă şi emoţii. Ceea ce este natural pentru oameni este strident pentru roboţi. Momentan, ei se străduiesc să opereze corect într-o metodologie standard definită de oameni. Pot replica o fugă în stilul caracteristic lui Bach, dar nu pot înţelege sarcasmul, tristeţea sau dragostea. 

Una dintre cele mai provocatoare sarcini de dezvoltare a tehnologiei informaţionale rămâne procesarea limbajului natural la nivel avansat, de măiestrie - ceea ce presupune înţelegerea, dar şi generarea unui discurs clar şi coerent. 

Aceste capabilităţi sunt indispensabile pentru numeroase activităţi umane lucrative, dar în ciuda progresului remarcabil în procesele automatizate de traducere, maşinile nu sunt încă capabile să atingă în acest domeniu nivele de performanţă comparabile cu cele ale vorbitorilor nativi. 

Dincolo de dezvoltarea tehnologică, multă muncă umană va presupune în continuare abilităţi speciale de integrare a diverselor informaţii şi percepţii, colectate din diverse surse, cu propriile cunoştinţe, rezultând o soluţie holistică în care toate piesele şi elementele componente trebuie să funcţioneze perfect şi natural împreună. 

A combina o gamă diversă de tehnologii va fi în continuare esenţial pentru automatizarea locurilor de muncă, dar ingineria unor astfel de soluţii software complexe va rămâne pentru ceva timp un proces prea dificil pentru a fi automatizat. 

"The point of no return" e chiar după colţ

Provocările politice, sociale şi economice generate de automatizare va trebui depăşite relativ rapid, înainte ca performanţa maşinilor inteligente să corespundă celei umane în întreaga gamă de abilităţi cognitive legate de analiză şi exprimare. 

Deoarece, atunci când maşinile inteligente vor aborda cu succes "inteligenţa artificială generală" transdisciplinară şi multisectorială şi vor putea să transfere cu succes informaţii şi cunoştinţe complexe dintr-un domeniu al cunoaşterii în altul, va fi un moment istoric cu adevărat disruptiv şi periculos pentru rasa umană. 

 

 

Acest articol a fost preluat de pe blogul personal al lui Sorin Zaveliță, Country Manager Crossover România.