Românii-cheie pe care mizează Crossover- Alexandru Cojocaru

Crossover este un concept încă nou în România, iar motivațiile românilor de a lucra cu noi sunt diferite. Despre diversitatea multiculturală cu care ai ocazia să interacționezi, opțiunea de a lucra de oriunde, posibilitățile de avansare și libertatea de a-ți exprima ideile am discutat într-o primă parte a blogului nostru, iar acum am continuat seria povestirilor cu patru dintre cei mai apreciați parteneri Crossover în România.

 

alexandru cojocaru.jpg

Alexandru Cojocaru

Pot face lucruri care înainte îmi păreau imposibile, iar libertatea acordată mă motivează.

Alexandru Cojocaru este responsabil de dezvoltarea aplicaţiei de evaluare Crossover şi a fost o bună perioadă evaluator în echipa de tech trial. 

Descrie-mi puţin rolul tău în echipa de evaluare. Care este (plus)valoarea adusă în Crossover? Cum ţi se măsoară performanţa? Cum interacţionaţi cu celelalte echipe interne din Crossover?

Sunt Java Software Architect, fiind responsabil de dezvoltarea software a aplicaţiei noastre de evaluare, de la implementarea de noi funcţionalităţi la repararea erorilor neprevăzute (bug fixes) şi asigurarea calităţii aplicaţiei (QA). 

Interacţionez des cu echipa responsabilă de website-ul Crossover, pe care rulează şi aplicaţia online de evaluare, precum şi cu evaluatorii tehnici, care sunt utilizatorii acestei aplicaţii. 

Membrii echipei de tech trial deschid tichete în tool-ul Jira cu care noi lucrăm, în care îşi exprimă solicitările de îmbunătăţire, iar noi suntem evaluaţi după numărul de tichete rezolvate săptămânal în acest tool. 

Colegul meu - împreună cu care asigur dezvoltarea aplicaţiei de evaluare tehnică - este din Pakistan, iar echipa de tech trial este una cu adevărat globală, membrii ei fiind localizaţi în Brazilia, India, Pakistan şi în diverse ţări din Europa. Pentru a facilita comunicarea dintre noi folosim playbook-uri pentru părţile din proces care trebuie menţionate într-un document scris. 

Mi-am început activitatea în Crossover ca evaluator al candidaţilor, pe partea tehnică, pentru poziţiile de developeri şi arhitecţi. Mă uitam atent pe proiectele trimise de candidaţi şi apoi realizam interviul tehnic cu o parte dintre aceştia. 

Majoritatea poziţiilor deschise în Crossover sunt tehnice şi toţi aplicanţii pentru aceste roluri trec prin etapa de tech trial, care este o parte importantă din procesul nostru de recrutare. Este un proces laborios - atât pentru candidat, cât şi pentru evaluatori - care include testul cu răspunsuri multiple, proiectul şi interviul tehnic, precum şi interviul cu hiring managerii şi poate dura câteva săptămâni, în funcţie de ritmul participanţilor implicaţi. 

Ulterior, au început să fie organizate turneele de recrutare, cu o durată mult mai scurtă, dar cu un ritm de evaluare mult mai alert, care se concentrează într-o singură zi, pe parcursul a maximum opt ore. 

La turnee avem o structură similară celei a procesului online clasic, ce presupune parcurgerea mai multor faze, cu mini-proiecte de rezolvare de probleme şi un interviu tehnic la final, dar totul se comprimă mult, pentru a asigura beneficiul dorit de candidaţi - acela de a afla pe loc dacă au fost acceptaţi sau nu pe marketplace. 

Exigenţa este mai ridicată pentru partea de evaluare şi suport tehnic în cazul turneelor deoarece sunt evenimente live, cu o durată limitată de timp, la care participă mulţi candidaţi care parcurg în acelaşi timp procesul de evaluare, iar dacă apar probleme tehnice, acestea trebuie rezolvate imediat, cât mai repede. În plus, turneele se organizează de obicei în week-end, nu în zilele lucrătoare. 

Ca orice proiect nou, a fost o provocare la început, dar exigenţele sporite ne-au obligat să lucrăm intensiv la rezolvarea bug-urilor şi să comunicăm cu echipele responsabile de organizarea fiecărui turneu, iar drept consecinţă, aplicaţia de evaluare e mult mai stabilă acum. 

La ce vă uitaţi atunci când făceaţi o evaluare tehnică? Cum evaluaţi potenţialul unui candidat pentru un anumit rol pentru a vă asigura că aţi selectat cele mai bune talente la nivel global? Care este diferenţa dintre evaluarea tehnică asociată recrutării online, cea asociată turneelor locale de hiring şi cea aferentă turneelor globale virtuale? 

Recrutarea este un proces provocator şi intens. Încercăm mereu diferite variante de îmbunătăţire şi învăţăm mult din fiecare experiment derulat. 

O îmbunătăţire recentă adusă procesului de evaluare constă în introducerea unui scurt test preliminar, cu o durată de cinci minute, ce conţine întrebări de bază al căror răspuns ar trebui să fie cunoscut imediat de orice candidat. 

Am introdus acest test preliminar pentru a elimina din start candidaţii care nu sunt pregătiţi pentru un anumit rol. Diminuăm astfel volumul necesar de muncă pentru evaluarea tehnică şi îi ajutăm şi pe candidaţi să îşi afle de la început nivelul la care se află. 

Am realizat, de asemenea, o serie de automatizări ale evaluării unor părţi din proiecte ce constau în verificări preliminare automate care urmează aceiaşi paşi: rulează sau nu aplicaţia propusă de candidaţi, conţine teste de verificare a cerinţelor obligatorii, trece sau nu testele propuse. 

Scăpând de o serie de activităţi de rutină consumatoare de timp, prin aceste filtre automate pe care le-am introdus evaluatorul poate acum să se concentreze mai mult pe calitatea codului şi aplicaţiei şi să crească acurateţea evaluării. 

Acum lucrăm şi la formularea pentru candidaţi a unor răspunsuri la întrebările frecvente (FAQ) adresate pe parcursul procesului de evaluare din cadrul turneelor de recrutare. 

Care este diferenţa dintre abordarea evaluării pentru rolurile tehnice şi pentru cele non-tehnice?

La evaluările non-tehnice există proiecte scrise personalizate şi teste cu variante alternative de răspunsuri (multiple choice questions), dar lipseşte aplicaţia tehnică pe scrierea de cod.

Cum se evită sau diminuează subiectivitatea în evaluare pentru a reduce nemulţumirile candidaţilor respinşi în procesul de evaluare?

Prin automatizarea părţilor comune din procesul de evaluare (auto-grading) rezultă la final un document aproape obiectiv privind rezultatul testelor tehnice. 

Candidaţilor li se spune dinainte ce teste vor parcurge şi li se poate returna ulterior un feedback detaliat care poate fi reprodus local şi din care pot învăţa pentru a se pregăti mai bine pentru o încercare ulterioară. Orice candidat poate aplica din nou la Crossover după ce s-au scurs cel puţin trei luni de când a fost refuzat pentru o anumită poziţie. 

Evaluatorii, în schimb, au un grad de subiectivitate dat de faptul că sunt oameni şi au opinii personale. Totuşi, încearcă să îşi calibreze evaluările cât mai bine între ei şi să se asigure de faptul că toată lumea e pe aceeaşi lungime de undă, printr-o comunicare permanentă între ei şi prin compararea feedback-ului oferit de doi evaluatori diferiţi pentru fiecare proiect tehnic evaluat (cross-evaluation). 

Ce te atrage la rolul de Java Software Architect responsabil de dezvoltarea aplicaţiei de evaluare şi cum faci faţă responsabilităţii importante asociate fiecărei decizii luate atât pentru cariera şi viaţa unui candidat, cât şi pentru succesul echipelor Crossover din care el va face parte? 

Este o poziţie remote care mi se potriveşte mult. Trăind într-un oraş mare - Cluj - îmi pot organiza timpul cum vreau, pot lucra de oriunde şi îmi pot oferi oricând plăcerea unor mini-vacanţe care combină activitatea remote cu relaxarea fără a fi nevoie să fac pauze lungi şi întreruperi de activitate presupuse de concediile clasice tradiţionale. 

Este prima mea poziţie remote, iar munca de software developer este plină de satisfacţii deoarece putem veni oricând cu propuneri de îmbunătăţire care sunt puse rapid în aplicare. 

În poziţia pentru care am optat iniţial, cea de evaluator, am putut învăţa foarte mult pentru că am avut ocazia să evaluez multiple variante de implementare care foloseau tehnologii diferite pentru a face acelaşi lucru. Am aprofundat astfel mai multe tehnologii, mi-am lărgit mult perspectiva tehnică şi am beneficiat de oportunitatea de a învăţa lucruri noi de la persoane experimentate, chiar şi în timpul interviurilor tehnice, în cadrul cărora discutam detaliat cu candidaţii despre modul cum lucrează pe lansarea de noi versiuni (release-uri) şi cum asigură calitatea acestora. În cele nouă luni în care am fost evaluator tehnic la Crossover, am parcurs aproape o mie de proiecte şi peste o sută de interviuri tehnice. 

Dorinţa de a reveni pe partea de programare a pornit de la mine. Mi-am dorit poziţia de Java Software Architect pe dezvoltarea aplicaţiei de evaluare deoarece rolul de developer mi-a plăcut de la început în profesie. Am stat în poziţia de evaluator atâta timp cât am simţit că învăţ lucruri noi, care să mă ajute să înţeleg bine procesul de evaluare tehnică şi să pot începe apoi lucrul ca dezvoltator al aplicaţiei în aceeaşi echipă de evaluare. Ceea ce s-a şi întâmplat, în numai o lună de când i-am solicitat managerului meu acest lucru. 

De ce ai ales să lucrezi pentru Crossover? Ce îţi place, ce te atrage aici? Ce e diferit la Crossover faţă de celelalte companii în care ai mai lucrat? 

Atunci când lucrezi într-o corporaţie mare, urmezi o serie de procese rigide. Experienţa mea cu firma de outsourcing cu care am colaborat a relevat faptul că dura prea mult atunci când încercai să inovezi un proces, iar decizia se lua în altă parte. 

La începutul activităţii mele în Crossover lucrurile se întâmplau foarte rapid, chiar şi acum viteza de schimbare e mai mare decât într-o corporaţie, fiind situaţi cumva la mijlocul distanţei dintre un start-up antreprenorial şi o corporaţie. 

Modul de lucru remote e diferit faţă de cel de la birou. Trebuie să ai un anumit nivel de independenţă sau autonomie deoarece, datorită diferenţelor de fus orar, nu poţi să te duci imediat la colegul de lângă tine pentru a te consulta cu el. Poate dura mai mult până primeşti un răspuns şi trebuie, deci, să poţi găsi singur soluţii la orice problemă. Astfel, înveţi mai mult, ai o responsabilitate mai mare întrucât nu ai permanent echipa lângă tine. 

Cred că pentru freelanceri şi pentru persoanele care provin din start-up-uri e mai uşoară tranziţia culturală la munca remote deoarece într-un start-up sunt mai puţini angajaţi şi au responsabilităţi mai diverse. În schimb, angajaţii din corporaţiile IT îşi doresc mai mult această schimbare culturală deoarece tânjesc să fie mai agili şi să poată inova cu uşurinţă. 

Cum te-a schimbat Crossover? Ce e altfel la tine acum faţă de cum era la început?

Am învăţat mult pe partea tehnică, atât ca evaluator, cât şi ca software architect. Am trecut practic prin tot procesul de evaluare - pe partea de infrastructură a aplicaţiei web folosite, pe cea de configurare a aplicaţiei şi de derulare a procesului deopotrivă. E un privilegiu să pot vedea producţia, implementarea (deployment-ul) şi baza de date din spate, deoarece înţeleg mult mai bine bucătăria internă a acestor procese şi pot ţine cont de tot ceea ce ştiu atunci când dezvolt ceva nou, un nou feature. 

Din perspectivă strict personală, am reuşit să slăbesc şapte kilograme pentru că mi-am organizat timpul cum vreau eu pe parcursul unei săptămâni şi am pus în agenda zilnică lucruri noi, pe care mi le doream de mult timp. Dacă vreau, pot merge la sală de la ora 11 şi pot să stau acolo două ore. Înainte, ajungeam acasă de la birou doar la orele 19 şi nu mai aveam chef să mă duc la sală sau să fac sport. 

Contează mult şi independenţa de o anumită locaţie, nu mai eşti legat de un birou, de un oraş sau chiar de o ţară, ci doar de Internet. Am putut merge la mare sau în vizită la părinţi fără să îmi iau zile libere, singura condiţie fiind doar să lucrez 40 de ore oricând pe parcursul unei săptămâni, în zilele lucrătoare sau în week-end, repartizate egal sau inegal pe parcursul diverselor zile ale săptămânii. 

Pot face lucruri care înainte îmi păreau imposibile, iar libertatea acordată mă motivează mai mult decât un program foarte strict. Activităţile le fac când vreau eu şi de aceea acum sunt mai bine organizat, am grijă de timpul şi de mediul de lucru şi nu mai sunt distras foarte uşor. Prefer să lucrez de acasă, unde mă simt confortabil, dar voi încerca şi alternativa spaţiului de co-working oferită de Crossover, care e mai apropiată de munca de la birou. 

Cum sunt văzuţi românii ca parteneri în Crossover? Care crezi că este explicaţia succesului şi ponderii ridicate a românilor în echipele interne ale companiei, de peste 15% din totalul colaboratorilor?

Am interacţionat cu destui români în Crossover şi mă bucură faptul că suntem atât de mulţi. Ţine de educaţie şi de pasiunea noastră pentru informatică. 

Pool-ul important de studenţi din universităţile tehnice, dezvoltarea accelerată a sectorului IT şi facilităţile acordate la impozitul pe venit determină apariţia unei mase critice de persoane bine pregătite. 

Românii din Crossover sunt competenţi, aduc rezultate bune şi de aceea au un feedback pozitiv. 

Am vorbit cu foştii mei colegi, iar cei care nu voiau să aplice la Crossover atunci când am început eu îmi spuneau că nu au destulă încredere în ei, în nivelul lor tehnic şi nu îşi doresc suficient acest lucru. 

Unii nu sunt deschişi la experimentarea muncii remote, alţii sunt mai conservatori, nu se pot concentra atunci când lucrează singuri, sunt mai uşor de distras de telefon sau interacţiunile online. 

Le recomand tuturor să încerce ca să vadă cum e, merită chiar şi experienţa de a aplica pentru a fi evaluat, pentru a şti unde se situează tehnic şi apoi pot testa printr-un proiect pe termen limitat dacă li se potriveşte acest mediu - despre care eu cred că oferă mai multe avantaje decât dezavantaje. 


Acest articol a fost preluat de pe blogul personal al lui Sorin Zaveliță, Country Manager Crossover România.